marți, 21 octombrie 2008

o zi pana la contract

E marti. Maine dimineata ar trebui sa mergem la Administratia Financiara sa semnam contractul. Pe 6 luni.
M-am gandit ca e ok perioada-suficient de lunga cat sa vedem daca ne adaptam si daca garsoniera se potriveste cu noi si suficient de scurta incat sa dam bir cu fugitii daca nu ne gasim locul. Nenea proprietarul vrea sa ii platim in avans o luna si una garantie, in caz ca fugim din tara intre timp. 18 milioane e un efort financiar destul de mare, ca sa nu punem la socoteala investitiile pe care trebuie sa le facem: vase, masina de spalat, plapuma, raftulete. Probabil ca in vreo 3-4 luni ne vom reveni cu banii.

Am deja in minte cum sa aranjam, ce mobila sa mai luam, cum si unde mutam mobila. Nu ca ar fi prea multa: un pat, un sifonier si vreo 2 masute de cafea. E o problema si cu masina de spalat-pe hol e prea departe de sursa de apa, in bucatarie nu incape si tot asa. Am vazut ieri in cora o masina de spalat mica, ce ar putea intra mai usor, dar sa vedem. Dupa ce ne mutam si luam o ruleta cu noi, sa vedem exact in ce spatiu stam... O sa continuam cu planurile.
Nu stiu sigur daca am sa ajung maine-trebuie sa facem o vizita cu revista si inca nu se stie la ce ora. Da, lucrez la o revista. Pentru a avea o continuitate in domeniul asta-anul trecut am fost corector la reviste, anul asta sunt redactor-m-am inscris si la jurnalism, la ID SpiruHaret. Ar fi ceva, vorba mamei, ca dupa 7 ani de formare in psihologie (cel putin) sa raman in mass-media, cu o facultate de jurnalism de 3 ani.
Mama imi plateste facultatea. Mi-a platit si psihologia, imi plateste si jurnalismul. A bagat ceva bani in fundul meu si poate de-asta ma simt cumva datoare ca acum sa ma descurc singura. Fiind primul meu job serios, full time, de om mare, vreau sa imi pot plati macar facturile si mancarea singura. Nu stiu daca m-as baga sa achit postuniversitara, cu 40 mil pe an, singura. Ceea ce stiu, oricum, e ca are destule de cheltuit cu sor-mea, venita acum in bucuresti in primul an de facultate, ca sa ma mai bag si eu in portofelul ei. Când am sa fac cateva poze prin casa, am sa vi le arat. Intre timp, ceva dulce.

Niciun comentariu: